SISTEME DE INVATAMANT PERFORMANTE

         Sistemul de învăţământ finlandez, recunoscut ca fiind cel mai bun din lume, va cunoaşte în următorii ani una dintre cele mai radicale reforme prin care materii clasice precum matematica sau istoria vor fi eliminate şi înlocuite cu studiul unor teme sau fenomene. Promotorii acestei idei spun că schimbarea reprezintă de fapt o adaptare a educaţiei la felul în care a evoluat lumea în care trăim, în condiţiile în care pentru finlandezi principala menire a şcolii este de a-i pregăti pe copii pentru viitor. Asta în timp ce în România, educaţia rămâne un domeniu subfinanţat, în care nu s-a găsit încă o strategie coerentă pentru simplificarea programelor şi în care manualele digitale, impuse de noile realităţi sociale, au reprezentat o adevărată piatră de moară pentru oficialii de la minister.

Sistemul de educaţie de la care toate ţările europene, inclusiv România, vrea să înveţe a început deja aceste schimbări şi le aplică progresiv pentru ultimele clase de liceu, în Helsinki. “Ceea ce tocmai am început va fi o schimbare radicală a sistemului de învăţământ din Finlanda”, spune Liisa Pohjolainen, una dintre coordonatoarele acestui proiect de reformă.

“Ceea ce avem nevoie acum este un altfel de educaţie care să-i pregătească pe oameni pentru viaţa profesională. Tinerii folosesc în acest moment computere destul de performante. În trecut, băncile aveau o mulţime de funcţionari care făceau calcule, lucru care s-a schimbat total astăzi. Prin urmare trebuie să facem schimbari în educaţie care sunt necesare industriei şi societăţii moderne”, a explicat Pasi Silander, directorul de dezvoltare al oraşului Helsinki.

Înlocuirea materiilor clasice nu este însă singura modificare. Reforma vizează şi “desfiinţarea” sălii de clasă tradiţionale în care elevii stau în bănci pasivi, ascultându-şi profesorii şi aşteptând să li se pună întrebări. În anii următori se va pune în practică o abordare care pune mai mult accent pe colaborarea dintre profesori şi copii, care vor lucra în grupuri mici pentru a rezolva diverse probleme prin care îşi vor îmbunătăţii abilităţile de comunicare. 

“Chiar trebuie să regândim educaţia şi să reconfigurăm sistemul astfel încât să-i pregătească pe copiii noştri pentru viitor, având aptitudinile de care este nevoie astăzi şi mâine. Există şcoli în care se predă după metoda veche ceea ce era în beneficiul societăţii la începutul anilor 1900, dar nevoile nu mai sunt aceleaşi şi avem nevoie de ceva potrivit pentru secolul 21”, susţine şeful Educaţiei din Helsinki. 

Schimbarea sistemului de învăţământ, o provocare pentru profesori 

Să devii profesor în Finlanda nu este deloc uşor. Doar 10% dintre cei care îşi doresc acest lucru reşeşesc să ajungă la catedră. Unul dintre principiile sistemului de învăţământ finlandez este pregătirea foarte bună a cadrelor didactice, astfel că educatorii care predau la grădiniţă trebuie să fie absolvenţi de studii superioare, iar cei care predau la şcoală trebuie să aibă neapărat masterat de doi ani, în care cursurile de pedagogie şi psihologia copilului ocupă un loc central.

Schimbările care vizează sistemul de educaţie va fi o provocare şi pentru ei, obişnuiţi până acum să se concentreze pe o materie anume. Oficialii de la Helsinki încearcă să-i stimuleze să adopte această nouă viziune prin acordarea unui stimulent la salariu. 

În prezent, aproximativ 70% dintre profesorii de liceu din Helsinki sunt instruiţi pentru a adopta noua abordare. Oficialii spun că este destul de greu să-i convingi pe profesori să facă acest pas, dar cei care au făcut-o deja spun că nu mai pot da înapoi.                                                                                                                                                                                      

                                                             

                  Școala în Japonia

La fel de respectați sunt profesorii și în Japonia, chiar dacă nu au salarii foarte mari; și au un sistem performant, chiar dacă i se alocă puține fonduri, în comparație cu alte țări.

Întreaga societate și cultură japoneză este cunoscută pentru valorile sale, pentru onoare, responsabilitate, cinste. Acestea se deprind încă din primii ani de viață, iar la școală se consolidează. Elevii japonezi își fac singuri curățenie în școli, servesc masa și participă activ la toate activitățile, de la cele educative, la cele administrative. Profesorii japonezi, la rândul lor, și-au asumat o datorie, aceea de a pregăti cetățeni-model. Și își iau această datorie foarte în serios.

Totuși, Japonia anunță, la rândul său, că începe să implementeze o reformă majoră în educație, una pe care au numit-o ”schimbarea vitejească”. Aceasta presupune studiul în școli a materiilor principale, cu adevărat importante pentru dezvoltarea ulterioară a elevilor: matematica de afaceri (operaţii de bază şi folosirea calculatoarelor în afaceri), lectura (obligatoriu o carte citită săptămânal), educație civică (respectarea legilor, spiritul civic, etică, respect pentru regulile de convieţuire, toleranța, altruismul și respectul pentru ecologie), informatică (programe office, internet, rețele sociale și de afaceri online) și, nu în ultimul rând, patru limbi străine, fiecare cu alfabetul, cultura și religia sa.                                                               

Sistemul britanic

Regatul Unit al Marii Britanii, Olanda, Noua Zeelandă şi Elveţia, uneori și Canada, sunt alte țări care se disting cu sistemele lor de educație. Rusia, Ungaria și Statele Unite ale Americii completează topurile.

Sistemul britanic pune accent pe dezvoltarea creativității copiilor, pe formarea și exprimarea părerilor proprii – spre deosebire de școlile românești, care încă promovează predarea după dictare și memorarea lecțiilor. Atât la britanici, cât și la celelalte țări civilizate din acest punct de vedere, teoria nu vine niciodată spre a fi memorată, ci este tot timpul pusă în practică. Elevii învață din exemple concrete și pot vedea imediat, în timpul lecției, în ce fel vor putea folosi mai târziu informațiile primite la școală. Astfel se evită situațiile în care un elev de nota 10 iese din școală fără nicio pregătire practică și incapabil să se descurce pe piața muncii și în societate, în general.